..eu din prezent...sau din viitor...sincron

...in momentele in care traiesc in viitor, sunt nerabdator cu prezentul, dar viata nu e atat de comprimata pe cat as vrea eu...inca ii caut ritmul si incerc sa sincronizez totul...eu din prezent...sau din viitor...sincron ...si oricum prezentul devine inexistent pana la urma ca cel mai comprimat spatiu intre trecut si viitor, intre pamant si cer, strivit cu placere de mine...poate de asta imi place marea atat, acolo pot vedea prezentul atat de clar prins intre pamant si cer. Ma repet....baga sincron ...o luam de la capat...eu din prezent...sau din viitor...