10.12.07

uneori

eram in coltul stramt al trenului.
mergeam pe sfoara si la prima nu trebuia sa cobor.
ceva ma atragea in interior.
curentul puternic facea din mine un las care sta pe margine,
mai mult, la colt, eram pedepsit.
era atat de frumos...
uneori, chiar si din unghiul meu puteam sa vad asta.
tipam de fericire atunci...uneori.
imi trecea prin cap tot ce nu invatasem la fizica
si cum sa fac sa ma atraga curentul in interior.
deja trecuse o saptamana,
sfoara se aglomerase.
dupa primele cuvinte era mai grea cu ceva...
cu cineva: tu, ei, voi,
ramanea doar sa fiu impins in interior...
sau in afara.
fusesem primul si credeam ca e suficient ca sa am un loc asigurat.
ochii bulbucati imi refuzau intaietatea.
totul era sa nu cobor la prima.
venea iar acel uneori...si tipam
si credeam ca e secretul meu.
dar nu era.
acel uneori venea pentru toti
si tipam
eu,tu, ei, noi.